Producția de miere din România a scăzut considerabil în ultimii ani, iar apicultorii vorbesc despre un declin alarmant al familiilor de albine. Deși România se află în topul țărilor europene cu cele mai multe stupine, numărul de colonii afectate de boli, paraziți și schimbări climatice este în creștere.
Potrivit datelor centralizate de specialiști în domeniu, peste 30% din stupinele din țară au înregistrat pierderi majore în perioada 2022–2024, iar mortalitatea coloniilor pe timpul iernii a depășit frecvent pragul de 15%. În multe cazuri, coloniile s-au depopulat complet sau au fost afectate de acarianul Varroa destructor, unul dintre cei mai agresivi paraziți pentru specia Apis mellifera carpatica.
Apicultorii din județe precum Buzău, Prahova, Satu Mare sau Argeș semnalează tot mai des că familiile de albine nu supraviețuiesc sezonului rece sau se sting în lunile de vară din cauza lipsei de hrană, a stresului termic și a intoxicațiilor produse de tratamentele agricole.
„Nu mai știm cum să ne protejăm stupii. Am investit în tratamente, hrană, izolare, dar pierderile sunt uriașe. Într-un an am pierdut aproape jumătate din efectivul de albine. E o muncă de ani de zile care se prăbușește într-o lună de secetă”, a declarat un apicultor din județul Alba.
Pe lângă factori naturali și biologici, agricultorii acuză folosirea continuă a pesticidelor periculoase, în special în culturile de floarea-soarelui și rapiță. Deși unele substanțe au fost interzise la nivel european, România continuă să acorde derogări, ceea ce afectează direct sănătatea albinelor și siguranța stupinelor.
Producția de miere în 2024 a fost estimată la aproape jumătate față de o medie considerată normală. În unele zone, apicultorii au obținut doar 5–6 kilograme de miere pe familie, față de 15–20 kilograme în anii buni. Această scădere a dus la creșteri de prețuri la mierea de salcâm și mierea polifloră, dar câștigurile nu au reușit să acopere pierderile din investiții.
România are aproximativ 2,4 milioane de familii de albine și peste 35.000 de apicultori activi, dar numărul tinerilor care se implică în acest sector este în continuă scădere. Costurile ridicate, riscurile climatice și lipsa de predictibilitate economică fac ca meseria de apicultor să nu mai fie atractivă pentru noile generații.
Apicultorii solicită sprijin financiar din partea statului, în special în anii agricoli dificili, precum și interzicerea completă a pesticidelor cu impact dovedit asupra albinelor. În plus, se cere extinderea programelor de reîmpădurire și a suprafețelor cu plante melifere, pentru a asigura surse naturale de hrană pentru polenizatori.
Specialiștii avertizează că declinul populației de albine nu este doar o problemă pentru sectorul apicol, ci pentru întreaga agricultură românească. Peste 75% din culturile agricole depind de polenizare, iar fără albine productivitatea acestora scade drastic.
Protejarea albinelor a devenit o urgență. Dacă nu se iau măsuri concrete în următorii ani, România riscă să piardă nu doar un sector tradițional, ci un element esențial pentru echilibrul natural și alimentar al țării.
